Anul începe bine fiindcă îl avem pe Eminescu…

E a cincea oară cînd aniversarea zilei de naştere a poetului, scriitorului şi jurnalistului Mihai Eminescu devine Ziua Culturii Naţionale. În cadrul sărbătoririi din 2015, Muzeul Naţional de Istorie a României a organizat miercuri 14 ianuarie, un eveniment special: „Muzeul National de Istorie a României - un nou început”, onorat cu participarea de preşedintele Republicii, Klaus Werner Iohannis, ministrul Culturii, Președintele Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, directorii generali ai celor mai importante muzee şi instituţii culturale naţionale, politicieni, preşedinţii unor uniuni de creatori şi organizaţii profesionale în cultură ş.a.

Manifestarea s-a desfăşurat sub semnul ineditului: discursurile au fost foarte scurte, consistente totuşi, ocolind cu fereală clişeele genului festivist…. Apoi, reuniunea a celebrat pentru prima dată includerea în bugetul de stat a unei suplimentări dedicate revitalizării unei instituţii culturale de prim rang – s-au alocat în 2015 fonduri pentru demararea proiectului de consolidare, restaurare şi amenajare a Muzeului Naţional de Istorie a României. Cel mai important muzeu de istorie din ţară, o instituţie simbol a culturii şi a statului român, stă închis, cu artefactele împachetate, depozitate şi inaccesibile publicului de foarte mulţi ani. Cu eforturi imense şi remarcabilă îndârjire, oamenii muzeului organizează expoziţii temporare care ţin viu discursul muzeal şi curatorial în domeniul istoriei. Cu perplexitate constatăm că alocarea unei file de buget cu acest scop cultural-revitalizant ajunge o sărbătoare în societatea românească.

Ineditul stă şi în viziunea limitei temporare a iniţiativei – rar se întîmplă la noi ca atunci cînd ceva începe să ştim şi cînd se termină. Sine die nu pare a ne (mai) deranja… În acest caz, iniţiatorii au precizat că muzeul va fi redeschis pînă la centenarul Marii Uniri din 2018.
Inedit a fost receptat şi un pasaj al discursului preşedintelui Iohannis şi îl voi cita, fiindcă merită: „…nu este suficient doar să afirmăm libertatea de creaţie şi accesul neîngrădit la cultură ca drepturi fundamentale, constituţionale. Fără a fi susţinute de mecanisme de sprijin al creaţiei, fără programe constante şi predictibile de finanţare a protejării patrimoniului, care ocolesc decizia politică partizană, rămânem doar în sfera propagandei”.

Ar fi bine să ţinem minte aceste cuvinte, deoarece cultura trebuie să stea în afara confruntării doctrinare şi politice, precum şi a instrumentalizării retorice, neproductive. Zile bune, cultură română…